2015/01/20

CAPRICII, SAVOARE SI BIZAR IN BUCATARIA PERSONALA








                           RETETELE  DE INGHETATE, CREATE PERSONAL, PENTRU A-MI SATISFACE GUSTUL DE DESERTURI DELICIOASE SI RAR INTALNITE, MA FASCINEAZA SI, DE CATE ORI AM OCAZIA, CULEG IDEI DE PREPARATE RARE, CARE, IN MOD INEXPLICABIL, PROBABIL, MA AJUTA SA MA CONCENTREZ SI SA MA RELAXEZ, DE CATE ORI SUNT DEBORDATA DE PROBLEME SI STRES. INGHETATA ESTE DESERTUL MEU FAVORIT SI CHIAR HRANA MEA ESENTIALA, INSPIRANDU-MA MAI MULT CHIAR DECAT CAFEAUA SAU CEAIUL SAU ALTE BAUTURI RENUMITE PENTRU EFECTUL LOR ASUPRA INTELECTULUI SI CREATIVITATII. mI-AM PROPUS, DE FOARTE MULT TIMP, SA REALIZEZ O COLECTIE DE INGHETATE, DIN CARE SA MA SATISFAC, ADESEA, ASA CUM ALTII SE DELECTEAZA CU O TIGARA, O CAFEA SAU O DULCEATA, IN TIMP CE LUCREAZA, PRIVESC LA TELEVIZOR SAU VORBESC LA TELEFON. DACA AS FI TRAIT IN MIJLOCUL SECOLULUI 19, PROBABIL CA AS FI INCHINAT ZECI SI SUTE DE POEME SAU VOLUME INGHETATEI, MODULUI EI DE PREPARARE SAU EFECTELOR EI ASUPRA CREIERULUI INFIERBANTAT DE EFORT, CONCENTRARE SI STRES. ASA CUM SUNT ACUM, LA INCEPUT DE SECOL 21 SI DE CARIERA SCRIITORICEASCA SI ARTISTICA, INGHETATA SI COLECTIILE DE RETETE, CARE SE VOR INMULTI CU TIMPUL, VA FI PREZENTATA IN MOD SUMAR, ARTISTIC SI CREATIV SI VA FI PRELUATA DE CEI CARE INTELEG ACEST DESERT, IL DEGUSTEAZA SI IL VENEREAZA, LA FEL CA MINE, O ADEVARATA SPECIALISTA IN INGHETATE, DAR MAI ALES IN SAVURAREA LOR.




                                Am ales un mod de preparare al inghetatei, care urmeaza un tipar, unul personal, purtand marca NoNa Lupu si despre care am constatat ca ma satisface in mod constant, fiind, de fapt, un fel de tema cu variatiuni, variatiunile constituindu-se in ingredientul care ofera savoarea principala si culoarea inghetatei mele unice.



                                   INGHETATA DE SMOCHINE SI URDA:


                             E o reteta italiana, pe care am cules-o de pe tablita de meniuri de la intrarea intr-o cafenea din Centrul Vechi al Bucurestiului, in care obisnuiesc sa ma plimb, pentru a ma reconforta, ca intr-un spatiu idilic, boem si romantic, amintindu-mi de Cartierul Montmartre, unde am fost o singura data si pe care il consider si acum unul dintre locurile in care mi-ar placea sa traiesc.


                                Inghetatele mele se prepara la rece, fara fierbere, din fructe, plante, ceaiuri, condimente, etc., si se incepe cu o cantitate de margarina, 2-3 linguri, un pahar de apa rece, la care se adauga 2-3 linguri de smantana, apoi zahar, dupa gust. Zaharul e necesar sa se adauge in cantitati mari, deoarece, in felul acesta, margarina se va dizolva mai usor si mai rapid, prin frecare, iar smantana ii va grabi omogenizarea si astfel nu mai e nevoie de o preparare deasupra flacarii, ceea ce ar face sa dureze mai mult procesul de racire, deci de depozitare a preparatului in congelator. Se mai poate adauga zahar vanilat, peste zaharul tos sau miere, in loc de zahar, ceea ce duce la un rezultat excelent si e recomandat in orice dieta, inclusiv in retetele vegan. Dupa omogenizarea amestecului, se adauga peste continutul existent, o cantitate cat mai mare de urda, eventual de branza de vaci sau branza feta, chiar cu coji de lamaie rasa, de lime sau de portocala, apoi se amesteca din nou, pana la o noua omogenizare, iar, daca e nevoie, se mai poate adauga apa rece. Peste pasta omogenizata, se adauga bucatele de smochine proaspete, de marimea dorita de fiecare, si din nou se amesteca, pana se omogenizeaza intregul continut. Dupa dorinta fiecaruia, se mai pot adauga, la sfarsit, aschii de ciocolata neagra sau de stafide, sau si una si cealalta. As mai adauga, in cazuri extreme, de dorinta de exotic si de inedit, un pahar de rom sau de whiskey, la sfarsit, pentru o reteta foarte festiva. Pentru gurmanzi, as recomanda o cantitate de frisca fina si putin sirop de brad sau de artar, ca un topping. Apoi se introduce la congelator, intr-un vas sau in pahare speciale. Acum se poate intelege usor, de ce imi plac filmele politiste si cele de actiune.




                                        O alta descoperire a mea, in materie de delicii ale concentrarii si stimularii atentiei, are ca ingredient principal, si care ii ofera savoare, textura spumoasa si fina, dar si proprietati stimulente pentru sistemul nervos si organism, sucul carbogazos de portocala/piersica, sau aproape orice suc acidulat, ca si un adaos minim de nesscaffe, care intensifica gustul fresh, adaugandu-i o tenta amaruie si delicioasa, pentru intreg ansamblul. Nimic nu este mai stupefiant de fin si de sofisticat, ca gust, decat combinatia de suc de citrice cu gustul amarui de ness, intr-un fel de juxtapozitie de compus bogat si decadent, care decurge din mixajul celor doua delicatese exotice, alternand tenta acrisoara, cu aceea amarui delicioasa.  Reteta de baza ramane cea prezentata la inghetata de smochine si urda.


                                            INGHETATA DE SUC DE PORTOCALE CARBOGAZOS,                       COMBINAT  CU NESSCAFFE BRASSERO


                                         Intr-un vas se pune margarina, circa 3 linguri, zahar, cam o cana, se amesteca, apoi se adauga smantana, circa 3 linguri, si se amesteca din nou. Se mai adauga o jumatate de cana de apa, se amesteca din nou, pentru omogenizare, pana se formeaza o pasta aromata, dulce si frumos colorata in crem. Peste amestecul astfel obtinut, turnam, dupa preferinte si gust, sau dupa lacomie si starea de spirit, un pahar de suc de portocale/piersici carbogazos, amestecat, in prealabil, cu un pliculet sau doua de nesscafe brassero. Se amesteca din nou intregul continut, si se va vedea ce masa fina, spumoasa, aromata si care bate intr-o nuanta de cafe latte, vom obtine, incat aproape ne vom satura de atat savoare, in timp ce ne lingem degetele, cu manichiura impecabila si lingura de argint, cu care preparam alchimicul amestec. Dupa ce se omogenizeaza intregul continut si se formeaza un fel de mousse orenge cafe, turnam intregul amestec intr-o tavita, cat mai adanca, daca e posibil, deoarece produsul se consuma repede, in fata televizorului, si asezam apoi cu grija in congelator. Se mai poate adauga o ciocolata neafra, faramitata, pana ajunge ca aschiile minuscule, pe care o adaugam in amestecul a,imtit si o omogenizam savant, ca sa dam iluzia unei stracciatella, obtinuta intr-o cafenea milaneza. Apoi pastram un rest de "aschii" negre, pe care la presaram deasupra "tortului" glaciar, astfel obtinut, introducand, in sfarsit!, tavita la congelator. Sau,  de fapt, nu! "In afarsit!", vom spune cand deschidem televizorul, pe canalul cu thrillere si filme politiste sau de spionaj, apoi ne indreptam catre congelator si constatam ca "ghetarul" e perfect cristalizat, ramanand, totusi cremos, ca o zi de munca, in care constatam ca, de fapt, e sarbatoare nationala!  Apoi toata seara e a noastra si suntem liberi sa consumam deliciul carbogazos si cofeinizat, cu inca putina cofeina, respectiv, un cafe espresso sugar free, fara niciun fel de ingrediente, intrucat desertul e deosebit de opulent, in special daca ii adaugam un strat de frisca, la sfarsit, peste tortul de inghetata. Ceea ce va sfatuiesc sa faceti, dar nu cu frisca vegetala de la tub, please!!!